Topografia emoţiilor

Știm foarte bine cum se simt emoţiile puternice în pielea noastră, dar acum putem să le și vizualizăm - în ceea ce cercetătorii au numit sau “harta emoţiilor”.

Aceste simulări sunt realizate pe baza descrierilor făcute de peste 700 de participanţi finlandezi, suedezi și taiwanezi, în timpul a nu mai puţin de 5 experimente realizate la Universitatea Aalto, din Finlanda, în urma cărora principala concluzie este că, în cazul manifestărilor emoţionale, diferenţele culturale... nu fac diferenţe - acestea fiind universale!

Participanţii au fost expuși la diverse imagini, descriind exact ce simt și, mai ales, în ce zone ale corpului au “radiat” / s-au manifestat aceste emoţii, specialiștii ilustrând ulterior așa numitele “hărţi” ale sentimentelor. Cel mai fascinant este să le poţi compara – ce au în comun furia se fericirea, de exemplu?

„Cele mai comune emoţii au fost asociate cu senzaţii intense trăite în zona superioară a pieptului, care corespund de asemenea cu schimbări în ritmul respiraţiei și al inimii.”

“În zona capului au fost descrise senzaţii în cazul tuturor emoţiilor, reflectând probabil atât schimbările psihologice exprimate în zona facială, cât și schimbările care se resimt la nivel mental.”

“Senzaţiile la nivelul membrelor superioare au fost mai intense în cazul sentimentelor de furie sau fericire, în vreme ce senzaţiile resimţite în membrele inferioare sunt definitorii pentru tristeţe.”

“În zona sistemului digestiv și în zona gâtului au fost raportate sezaţii în raport cu sentimentul de dezgust”

“În contrast cu restul emoţiilor, fericirea este asociată cu senzaţii resimţite în tot corpul.”

Monitorizând topografia emotiilor, cercetătorii sunt entuziaști, deoarece acest instrument poate fi, spun ei, folosit ca biomarker în cazul tulburărilor emoţionale.

„Emoţiile coordonează stările noastre comportamentale și psihologice, în funcţie de experienţele trăite”.

„Oamenii cred că emoţiile lor au legătură doar cu ceilalţi oameni, dar acestea au legătură și cu modul în care noi înșine ne raportăm la mediul înconjurător – riscuri și oportunităţi”

“Chiar dacă de cele mai multe ori suntem conștienţi de stările prin care trecem, cum ar fi de exemplu furia sau fericirea, mecanisemele care fac să apară aceste senzaţii subiective rămân încă neclarificate.”

“Concluzionăm că sentimentele emoționale sunt asociate cu senzații corporale care se suprapun parțial. Aceste rezultate sprijină ideea că "somato-senzorialitatea" și personificarea joacă roluri critice în procesarea emoțională. Descoperirea senzațiilor corporale subiective asociate cu emoţiile umane ne pot ajuta să înțelegem mai bine tulburările de dispoziție cum ar fi depresia și anxietatea".

Comentarii via facebook