Un univers întreg așteaptă să fie explorat! Iar „omul cât trăiește învață” nu este doar un proverb.
Mai degrabă, este un îndemn!
În primii ani de viață, importanța studiului este incontestabilă. Poate mai important este să nu ne oprim! Deoarece creierul nostru, asemenea universului, oferă posibilități nemărginite, și nu încetează niciodată să învețe și să se dezvolte. Iar dobândirea cunoștințelor noi nu înseamnă doar mărirea bagajului intelectual, ci contribuie la menținerea unui creier sănătos, precum și la dezvoltarea în plan afectiv și la îmbunătățirea calității vieții. Iar partea cea mai frumoasă este că studiul ne aduce fericire!
Cum „învață” creierul?
Unul dintre cele mai fascinante lucruri din lume, creierul uman este (încă) plin de mistere și bizarerii. Cu toate acestea, oamenii de știință reușesc să ofere explicații pentru fenomenele din interiorul lui, „învățarea” înseamnând practic formarea unor noi conexiuni între diverse rețele și regiuni ale creierului - așa cum sugerează imaginea de mai jos (preluată din acest articol).

Iar atunci când folosim în repetate rânduri o rețea din creier, legăturile dintre neuroni devin mai puternice iar sinapsele mai rapide - datorită procesului de mielinizare, în care axonii neuronilor sunt acoperiți de mielină (un țesut izolator), crescând viteza de transmisie și facilitând însușirea informațiilor noi. De aceea se spune că „exercițiul este mama învățăturii”!
Exersarea creierului îl face mai flexibil și mai rezistent!
Așa cum mușhii se dezvoltă prin exerciții fizice, tot așa și creierul se menține în formă prin studiu. Și cu cât sunt mai diverse „exercițiile” cu atât evoluează și abilitatea creierului de a se modifica și adapta.
O trăsătură aparte, neuroplasticitatea este capacitatea creierului de a se reorganiza prin formarea conexiunilor neurale noi și înlăturarea celor „inutile”. Acest proces este deosebit de complex și de dinamic, implică modificarea arhitecturii creierului și are loc în fiecare moment. Și cu cât exersăm mai multe tipuri de activități (de la vorbirea unei limbi străine, la practicarea diverselor sporturi, hobby-uri sau utilizarea instrumentelor muzicale), cu atât devine mai flexibil creierul și se poate acomoda mai ușor în mediile noi.
Continuarea educației pe tot parcursul vieții are efecte benefice și prin prisma bunăstării, „contribuind la micile modificările de atitudine și comportament care au loc la maturitate” și dezvoltând „capacitatea de a face față circumstanțelor cu potențial de stres”!
În același timp, procesul de învățare are un impact atât asupra neuronilor „vechi”, cât și asupra celor noi. Datorită neurogenezei, în fiecare zi apar mii de celule noi în creier, însă majoritatea mor în primele săptămâni. Dar atunci când asimilăm informații noi sau trecem prin experiențe solicitante intelectual, noii neuroni sunt puși la treabă și rămân.
Un creier activ este mai protejat împotriva afecțiunilor neurologice sau a declinului mental asociat cu înaintarea în vârstă.
Conform studiului din 2011 al Rutgers University, „una dintre cele mai eficiente metode de a preveni moartea neuronilor noi este învățarea”. În continuare, autorii studiului menționează că „odată salvați, noii neuroni supraviețuiesc mai multe luni. Aceste noi celule stabilesc conexiuni anatomice cu alți neuroni, care nu afectează doar activitatea neuronală în hipocamp (o componentă a creierului ce joacă un rol important în trecerea informației din memoria de scurtă durată în memoria de lungă durată), dar, de asemenea, afectează probabil activitatea sinaptică și neuronală în locații aferente din întregul creier”.

Așadar, activitățile intelectuale pe tot parcursul vieții încurajează un creier sănătos, compensând și protejând împotriva declinului mental - afirmație susținută de numeroase alte cercetări. Spre exemplu, există studii ce au arătat că vorbirea unei limbi străine oferă „rezerve cognitive” ce contribuie la întârzierea apariției demenței. Iar bilingvismul deviază declinul eficienței neuronale în procesele de control cognitiv, un efect benefic afecțiuni precum Alzheimer.
Pentru activarea creierului, nu trebuie să facem încă o facultate. Chiar și mișcarea sau jocurile pot contribui la susținerea și îmbunătățirea abilităților cognitive.
Deși declinul mental nu se oprește cu o singură aplicație (jocul „Lumosity” primind amendă pentru asemenea reclame false), practicarea unui stil de viață activ și sănătos ar putea reduce riscurile. Iar împreună cu exerciții cognitive ce vizează memoria și viteza mentală, funcțiile executive ale creierului se pot îmbunătăți cu până la 83%, citează Scientific American un studiu recent.

Așa că avem o gamă largă de opțiuni, de la meditație, sport și până la șah sau jocuri pe calculator, ce ne pot ține mintea activă. Până și articolele explicative de pe internet sunt o sursă de informare și un mijloc de a hrăni mintea!
Iar informațiile noi ne fac fericiți!
Creierul este construit să caute mereu informații noi. Și se bucură când le găsește!
Atunci când creierul vede ceva nou, crește nivelul dopaminei - un neurotransmițător renumit pentru sentimentul de plăcere. Dar acesta este mai apropiat de „vânătoarea de recompense”, și ne motivează să căutăm experiențe și informații noi, eforturile fiind răsplătite cu un nivel crescut al dopaminei.
De aceea, fie că citim un articol interesant, învățăm un joc, o piesă nouă la chitară sau o îndeletnicire nouă, informațiile noi de orice natură ne aduc fericire și ne ajută să le memorăm.
În plus, pe lângă bucuria activității în sine, mai există și beneficii adiacente, precum factorul de socializarea, creșterea competențelor și a stimei de sine, dobândirea experiențelor, descoperirea unui scop în viață șamd, ce oferă motivație. Astfel, studiul la orice vârstă îmbunătățește calitatea vieții!
Așa că omul cât trăiește învață...și bine face! Iar dacă v-am pornit setea pentru informații noi, vă invităm să rămâneți pe recepție. Urmează mai multe articole!