Trecerea la ora de iarnă n-a fost întotdeauna o practică obișnuită, ea devenind realitate după ce Germania a adoptat schimbarea ceasurilor de două ori pe an ca măsură de economisire a energiei în cel de-al II-lea Război Mondial, multe țări urmând exemplul din pricina unei aparente practicalități.
Cu toate acestea, ritmul circadian al oamenilor procesează schimbarea de oră ca pe un efect al decalajului orar, ceea ce de multe ori poate rezulta în oboseală și un regim perturbat de odihnă.
Dintr-o dată, indicii externi nu se mai aliniază cu ceasul nostru intern, existând mai mulți factori pentru care acest fenomen poate să fie unul benefic sau nu, în funcție de obiceiuri și alte particularități. La modul general, însă, majoritatea oamenilor suferă mai mult odată cu schimbarea orei de vară decât cu cea care se produce în toamnă.
Acest lucru se datorează faptului că trecerea la ora de vară implică lipsa unei ore de somn în fiecare noapte, până când ritmul circadian ajunge să se adapteze acestei schimbări.

Pe de altă parte, este mai ușor să ne adaptăm la ora de iarnă deoarece câștigăm acea oră de somn de care majoritatea oamenilor moderni au o nevoie disperată.
Dacă adaptarea la ora de iarnă este totuși dificilă...
● Începeți să ajustați ora de culcare cu 15 minute în fiecare noapte, cu o săptămână înainte.
Ritmul circadian va reacționa mai bine la o schimbare treptată.
● Evitarea meselor și chiar a gustărilor înainte de culcare.
Mâncarea îi dă de înțeles organismului că va mai trebui să fie în stare de veghe pentru o vreme.
● Evitarea televizoarelor, ecranelor și a luminilor puternice cu două sau trei ore înainte de culcare.
Lumina albastră întârzie secreția melatoninei (odată cu care va întârzia şi somnul)
● Expunerea la lumina naturală în timpul zilei.
Ajută la tranziția mai ușoară a ritmului circadian.
● Evitarea cofeinei și alcoolului înainte de culcare.
Cel mai probabil, dificultăţile nu vor apărea dimineaţa, ca în timpul verii, ci mai degrabă odată cu apusul tot mai grăbit al soarelui, deci cu lăsarea întunericului încă de la ore la care ar trebui să ne menţinem un anumit nivel de performanţă (nu vrea nimeni să adoarmă la locul de muncă). Întunericul şi lumina galbenă a becurilor pot „complota” puţin împotriva noastră, aducând somnolenţă sau cel puţin un ritm mai lent...

De aici pot porni, de fapt, diverse probleme de adaptare... Pentru că vom încerca să compensăm cu o cafea, de exemplu, care ne va trezi pe moment, dar este foarte posibil să nu ne mai lase să adormim la ora dorită. Tocmai de aceea, ziua trebuie privită în ansamblu şi abordată sistematic, cu gesturi mărunte dar importante.