Fericirea nu este doar pentru weekend sau pentru timpul liber, este un scop în sine... O practică de zi cu zi... Un stil de viaţă.
Deși putem spune că o simţim la fel, fericirea este subiectivă... Nu există un consens definitiv în a o defini, cei mai mulți cercetători descriind-o ca pe “o stare subiectivă de bine”.
În ultimii ani, oameni de știință au tot studiat ce ne face fericiți și cum putem să ne simțim fericiți... Și fie că vorbim de economie, psihologie sau neurologie, mai multe domenii vin cu ideea că sunt anumite lucruri care ne fac aproape invariabil pe toți fericiți sau nefericiți.
Psihologul Ed Diener menţioneză doi factori determinanţi ai fericirii: satisfacțiile pe care le avem în viață și situația în care emoțiile pozitive pe care le resimțim zi de zi sunt mai numeroase decât cele negative.
Fericirea este o practică
Martin Seligman menţionează trei părţi componente ale fericirii: plăcerea, implicarea și rostul. În studiul său, implicarea se referă la tot ce conferă calitate vieții, de la slujbă la familie și prieteni, iar rostul se referă la nevoia de a avea un scop în viață, dincolo de obiectivele cotidiene.
De asemenea, efortul fizic și odihna sunt esențiale.
Mulți dintre factorii care ne determină fericirea pot fi schimbați de acțiunile noastre. Fericirea se practică și, uneori, după momente grele în viață trebuie să învățăm să fim fericiți din nou.
Scriitoarea Sonia Lyubomirsky susține că din fericirea pe care o simțim este 50% transmisă genetic, 10% determinată de circumstanţe și 40% influenţată de ce facem zi de zi. Iar din cercetări reiese că putem să fim fericiți numai dacă ne dezvoltăm emoții pozitive, precum: mulțumirea de sine, bucuria, interesul, inspirația, admirația sau dragostea.

Suntem fericiți atunci când nconstruim relații și ne creăm raporturi umane, atunci când mulțumim și suntem recunoscători celor care ne ajută.
Este măsurabilă
Masurătorile capătă implicații diferite atunci când se fac la nivel colectiv.
Economiștii încă dezbat care ar fi cel mai adecvat instrument pentru a măsura bunăstarea în societate.
Curentul psihologiei pozitive a adus diferite modalități de a măsura sau aprecia fericirea individuală.
Există testul pozitivității dezvoltat de Barar Frederickson, care caută să aprecieze intensitatea sentimentelor pozitive în raport cu cele negative.

De asmenea, Sonja Lybomorsky a creeat scara fericrii subiective, care prin intermediul unui chestionar relativ scurt poate aprecia intensitatea fericirii resimțite de respondenți.
Multă vreme Produsul Intern Brut a fost standardul de apreciere a calității vieții. Recent însă, această abordare a fost intens dezbătută... Iar PIB-ul nu poate evalua anumite elemente (ce nu pot fi evaluate financiar). Tocmai de aceea, în Marea Britanie, Biroul Național de Statistică, a introdus în chestionarul anual de evaluare a veniturilor și bunăstării populației intrebări legate de fericirea cetățenilor cum ar fi: ‘Cât de mulţumit ești de viaţa ta? Cât de fericit ai fost ieri?’
Și este importantă
Când suntem mai fericiți, suntem mai generoși și mai creativi. De asmenea, atunci când suntem fericiți, trecem mai ușor peste experienţele neplăcute.
Când suntem fericiți, lucrăm mai ușor și lucrăm mai bine. Un studiu realizat de Universitatea din Warwick arată că oamenii fericiți sunt cu 11% mai productivi la locul de muncă.
Fericirea ne face și mai sănătoși. O analiză a peste 160 de studii arată o stare generală de mulțumire și fericire aduce beneficii clare sănătății și poate prelungi viața. Unul dintre aceste studii afirmă că fericirea reduce cu 50% riscul unui atac de cord. Este important să ințelegem că fericirea este un scop în sine și că dorința de a fi fericiți este cea care ne motivează in viață. Fericirea nu este un obiectiv greu de atins, ci un obicei pe care îl putem invăța și practica, zi de zi.